Tezaurul Istoric București

Expoziția permanentă „Tezaur Istoric” din cadrul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) din București adăpostește peste 3.000 de piese din metale și pietre prețioase, ilustrând istoria țării din timpuri preistorice până în epoca modernă. 

Un tribunal olandez i-a găsit vinovaţi pe cei trei bărbaţi acuzaţi de furtul Coifului de la Coţofeneşti şi a trei brăţări dacice de aur, obiecte din patrimoniul României împrumutate unui muzeu olandez, transmite vineri AFP, preluată de Agerpres. 

Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur, piese de patrimoniu inestimabil ale României, au fost furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Assen, Țările de Jos, după ce mai mulți hoți au provocat o explozie pentru a pătrunde în incinta muzeului. Obiectele erau împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României. În urma jafului, autoritățile olandeze au declanșat o amplă anchetă, iar cei trei suspecți au fost arestați la scurt timp. Ulterior, o parte dintre obiecte – Coiful și două brățări – au fost recuperate în urma unor înțelegeri realizate cu doi dintre inculpați, prin intermediul avocaților acestora. A treia brățară rămâne în continuare dispărută.

Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/furtul-tezaurului-dacic-din-muzeul-drents-cei-trei-suspecti-au-fost-gasiti-vinovati-de-un-tribunal-olandez-ce-condamnare-au-primit-3802199

Informaţiile publicate pe site-ul Digi24.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 120 de caractere.

Coiful de la Coțofenești și o parte din brățările dacice furate din Muzeul Drents din Țările de Jos au fost recuperate și readuse în România în aprilie 2026 sub protecția MAI.

Detalii despre recuperare

Obiecte recuperate: Coiful de la Coțofenești (ușor avariat) și două dintre cele trei brățări dacice de aur furate anterior.
Context: Piesele au fost predate poliției în urma acordurilor încheiate de inculpați cu procurorii.
Despăgubiri: Statul român a încasat în prealabil despăgubiri financiare de aproximativ 5,85 milioane de euro.
Stadiu: Căutările continuă pentru a treia brățară dacică de aur care rămâne de negăsit.

Podoabe romane

Lucrate cu precădere din aur şi descoperite în Dacia romană şi în Scythia Minor (Dobrogea), podoabele epocii romane din expoziţia Tezaur Istoric sunt ilustrative pentru diversitatea modelelor folosite în această zonă şi, de cele mai multe ori, au forme ce trimit către o serie de seturi tipologice regăsite pe spaţii mai largi din cuprinsul Imperiului

Începutul prelucrării aurului pe teritoriul României datează din perioda târzie şi finală a neoliticului – mileniile V – IV a. Chr. – spaţiul carpato-dunărean integrându-se în aria primelor manifestări ale orfevrăriei preistorice pe continentul european.

Existenţa în teritoriile din Carpaţi şi de la nordul Dunării a unor bogate zăcăminte aurifere, calităţile estetice ale aurului remarcate încă din eneolitic, valoarea intrinsecă a metalului, iniţial intuită, dar mai ales proprietatea sa de a fi maleabil, uşor de prelucrat, au constituit elemente ce au favorizat practicarea de timpuriu a acestui meşteşug.
În apariţia orfevrăriei eneolitice o influenţă decisivă au avut-o factorii de natură spirituală. Dominat de credinţa în forţa divinităţilor, omul preistoric a creat, pentru a atrage bunăvoinţa acestora, piese din aur cu simboluri cultice, precum şi obiecte de podoabă de uz ceremonial.

Afirmată cu deosebire în mileniul al II – lea a. Chr., în perioada mijlocie şi târzie a epocii bronzului, creaţia meşterilor aurari din spaţiul nord-dunărean şi din Carpaţi este atestată de numărul mare al descoperirilor – peste 200 până în prezent – definitorie fiind şi marea varietate tipologică a artefactelor pentru stadiul atins de orfevrărie în această perioadă. În primul rând se situează însemnele de autoritate ilustrând rolul aristocraţiei în societate. În această categorie se evidenţiază armele de ceremonie. Apoi, se remarcă vasele de ceremonie rezervate aristocraţiei sau destinate libaţiilor consacrate cultului soarelui, dominant în acea perioadă. În fine, categoria obiectelor de podoabă, cea mai variată şi numeroasă, cuprinde diademe brăţări şi mărgele, falere şi inele de buclă, pandantive, verigi, inele cilindrice sau spiralice, ace de păr.

Piesele aparţin unor civilizaţii care au existat, de-a lungul timpului, pe teritoriul actual al ţării noastre sau ilustrează evenimente şi activitatea unor personalităţi istorice din vremurile trecute.

În cele 40 de vitrine ale expoziţiei permanente Tezaur Istoric, pot fi admirate obiecte de cult, bijuterii, obiecte religioase şi tezaure care ilustrează istoria poporului român din cele mai vechi timpuri până în epoca contemporană, precum: tezaurul de la Moigrad, tezaurul de la Turnu Măgurele, diademele de la Galeşu, tezaurul de la Perşinari, tezaurul de la Ostrovul Mare, tezaurul de la Sacoşul Mare, tezaurul de la Hinova, tezaurul de la Stânceşti, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, diadema princiară din aur de la Buneşti-Avereşti, colierul de la Prisăcani,  tezaurul de la Agighiol, rhytonul de la Poroina Mare, Tezaurul de la Craiova, tezaurul de la Sâncrăieni, tezaurul de la Peretu, brăţările dacice din aur descoperite la Sarmizegetusa Regia, tezaurul de la Surcea, tezaurul de la Herăstrău, tezaurul de la Coada Malului, colecţia Orghidan, tezaurul de la Ostrov, tezaurul de la Hârşova, tezaurul de la Suluc, diademele hunice de la Buhăieni şi Dulceanca, tezaurul de la Velţ, tezaurul de la Pietroasa, tezaurele de la Coşoveni, tezaurele de la Apahida, tezaurul de la Someşeni, tezaurele de la Histria, tezaurul de la Dinogeţia (Garvăn), diadema de la Cotnari, paftaua de la Curtea de Argeş, diadema de la Goranu, tezaurul de la Suceava, tezaurul de la Galata.

Podoabe romane

Lucrate cu precădere din aur şi descoperite în Dacia romană şi în Scythia Minor (Dobrogea), podoabele epocii romane din expoziţia Tezaur Istoric sunt ilustrative pentru diversitatea modelelor folosite în această zonă şi, de cele mai multe ori, au forme ce trimit către o serie de seturi tipologice regăsite pe spaţii mai largi din cuprinsul Imperiului

Categoriile de piese care se remarcă sunt cele de ceremonie sau însemne ale puterii (coifuri, brăţări, aplice de harnaşament şi de veşmânt, fiale, rhytonuri), aparţinând aristocraţiei getice, executate din aur. În ornamentica getică, motivele decorative animaliere erau o prezenţă simbolică alături de elemente de decor geometrice, vegetale şi antropomorfe. Bogăţia în obiecte din aur masiv şi din argint a tezaurelor princiare getice indică existenţa unor centre importante de putere la nord de Dunăre, a unei ierarhii politice şi a unei aristocraţii locale constituite într-o societate getică stratificată.

Perioada elenistică, ilustrată mai ales de podoabele provenite din necropolele coloniilor greceşti din Dobrogea – Histria, Tomis şi Callatis – dar şi de bijuterii de factură elenistică descoperite în aşezări geto-dacice – Buneşti-Avereşti, Moreni-Prisăcani, Poiana-Tecuci, Zimnicea, Popeşti – s-a caracterizat printr-o tipologie variată de diademe, ace de păr, cercei, coliere, medalioane, brăţări şi inele, fie importate, fie produse în ateliere locale.

Diversitatea tipologică impresionantă a bijuteriilor din secolele următoare lui Alexandru cel Mare se explică prin fascinaţia exercitată de fastul şi luxul lumii persane asupra grecilor.

Podoabele erau lucrate, în general, din foaie subţire din aur din care se creau volume dându-se astfel, impresia masivităţii.

Motivele decorative cele mai frecvente la bijuteriile elenistice au fost cele geometrice şi vegetale – îndeosebi palmetele, foile de acant, de viţă-de-vie, ovele şi rozetele – ornamentaţia florală, naturalistă, fiind foarte apreciată de către orfevrierii greci. „Nodul lui Herakles“, care, la fel ca şi lunula, a dobândit în timp valenţe de amuletă, ornamenta diademele, brăţările şi deopotrivă inelele. Leul-grifon de origine persană, protomele de lei cu coarne, capetele de lupi, de berbeci şi de ibecşi împodobeau terminaţiile colierelor şi brăţărilor, dar constituiau în mod deosebit elemente de decor şi pentru cercei. Amforetele, cornul abundenţei, fructele – în special rodiile şi strugurii – au devenit motive folosite cu predilecţie în arta miniaturală a aurului în perioada elenistică.

De asemenea, se adauga: Evanghelia Greco-Română tipărită la București de Antim Ivireanu, în 1693, ferecată în aur de domnitorul Constantin Brâncoveanu în atelierul meșterului sibian Sebastian Hann. Garnituri de podoabe nobiliare transilvănene, mitra arhierească de la Mitropolia Bucureştilor, ferecătura icoanei Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Dintrunlemn, crucea de mână a domnitorului Constantin Brâncoveanu, engolpionul cantacuzinesc, obiecte şi bijuterii ale domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi ale Casei Regale a României precum şi şi garniturile de bijuterii datând din perioada 1800-1940, ilustrează rafinamentul şi măiestria atelierelor de orfevrărie din Europa epocii moderne şi contemporane.

Expoziţia Tezaur Istoric găzuieşte numeroase obiecte ce au aparţinut Familiei Regale, dintre care se pot enumera sumar: coroana regilor Carol I şi Ferdinand I, coroanele reginelor Elisabeta şi Maria, cartea conţinând poemul „Wanderstab” (Toiagul de călătorie) scris de Regina Elisabeta (cunoscută şi sub pseudonimul artistic Carmen Sylva), sceptrul Regelui Ferdinand I şi buzduganul Regelui Carol al II-lea, bomboniera/fructiera din argint realizată de Paul Telge pentru Regele Carol I, fructiera din argint aurit realizată de Paul de Lamerie şi serviciul de birou precum şi casetele de bijuterii ale Reginei Maria – cea din argint şi cea din aur cu pietre preţioase – în care a fost depusă în anul 1938, inima îmbălsămată a Reginei, conform dorinţei Majestăţii Sale, bijuterii şi multe alte obiecte primite în dar de Familia Regală.

Piese și colecții principale

Tezaurul de la Pietroasa („Cloșca cu puii de aur”): Unul dintre cele mai celebre tezaure gotice din secolul al IV-lea, descoperit în județul Buzău. 
Brățările dacice de la Sarmizegetusa Regia: Valoroase piese din aur masiv din epoca dacică. 
Tezaure antice și medievale: Piese din perioada neolitică, geto-dacică, greacă, romană și bizantină (inclusiv tezaurele de la Apahida, Peretu și Moigrad).
Însemne regale: Obiecte și bijuterii aparținând Familiei Regale a României, printre care coroane și caseta cu inima Reginei Maria. 

Detalii pentru vizitare

Locație: Sediul Muzeului Național de Istorie a României din Calea Victoriei nr. 12, București (la parter/demisol – Lapidarium).