Mulnock Residence
The historic Mulock Estate (often spelled Mulock residence or farm) in Newmarket, Ontario, was purchased by the Town of Newmarket in 2018 for $24 million CAD.
Following the 2018 purchase, the site underwent massive redevelopments, including an additional $14.3 million dedicated exclusively to the restoration and adaptive reuse of the historic Mulock House. The entire park complex officially opened to the public in September 2026.
The Town of Newmarket funded the $64.2 million total project budget. (money laundry operation?) through municipal reserves, grants, and development charges. While exact final payouts to individual private partners are not fully itemized to the dollar in public records, the capital budget allocations and contract awards outline how the money was divided:
The decision to purchase and build the multi-million-dollar Mulock Park was made collectively by the Town of Newmarket Council, led by Mayor John Taylor. [1]
Decision-Makers and Key Milestones
- The Purchase (2018): Under then-mayor Tony Van Bynen and local council members (including John Taylor, who was regional councillor at the time), the Town of Newmarket voted to buy the 11.6-to-16-acre historic Mulock Estate for $24 million. [1, 2, 3]
- Master Plan and Budget Approval (2021): After public consultations involving thousands of residents, Mayor John Taylor and the municipal council officially approved the master plan and initial funding in June 2021. [1, 2]
- Project Scope and Cost: The final investment expanded past $80 million in total capital and seed money for the park and the restoration of Mulock House. [1]
Funding Sources
- Town officials emphasized that the massive price tag did not come from a direct property tax rate hike.
- Funding was secured through development charges (fees on new local construction), municipal reserve accounts, developer contributions (such as funds from the Shining Hill subdivision deal), and government grants.
🏗️ Primary Contractor Allocations
- Matheson Constructors Ltd.: Awarded the main park construction contract valued at $46.7 million (which was the bulk of the park’s $49.9 million general construction allocation). This covered all site servicing, the refrigerated skating trail, water features, the greenhouse, and the artist studio.
- PLANT Architect Inc.: Entrusted with the overall design, master planning, and contract administration. Their baseline budget allocation for design fees was $3.1 million, with subsequent, council-approved adjustments to cover specialty consulting services.
🏛️ Specialty Project & Operational Partners
- Art Gallery of Ontario (AGO): The adaptive reuse and renovation of the historic 14,000-square-foot Mulock House—which hosts the AGO cultural partnership space—was allocated a dedicated $14.3 million within the grand total. [1, 2]
- A Million Mouthfuls Catering: Chosen to operate the on-site Chickadee Café. As the commercial food and beverage partner, they are a tenant operating a business within the park rather than a contractor receiving a direct project payout from the capital budget.
📊 Supplementary Infrastructure
Specific family members mentioned in the official transaction and transition of the 11.6-acre property include:
- Debbie Mulock-Barbour (the great-great-granddaughter of Sir William Mulock, who was the last family member to live on the property)
- Jenifer Mulock
- Lindsay Mulock
- William Mulock
The town purchased the estate from the family in 2018 to preserve its heritage and transform the surrounding lands into the newly opened public community hub known as Mulock Park.
- The overall construction budget for the surrounding Mulock Park
- The amenities and features now open at the historic house (such as the Art Gallery of Ontario partnership)
- How the purchase financially impacted local property taxes [1, 2, 3, 4]
As part of a proud partnership with the Art Gallery of Ontario (AGO), beginning September 18, 2026, select artworks from the AGO’s collections of Indigenous and Canadian Art can be seen at the historic Mulock House.
These curated exhibitions are part of the AGO’s commitment to reaching audiences outside its walls and making the museum’s collection even more accessible.
Admission to Mulock House is free for the public.
The 11.6-acre property on the northwest corner of Mulock Drive and Yonge Street, once home to Sir William Mulock, will cost Newmarket taxpayers about $1,393 over 30 years, or an extra $46 on the tax bill each year. That accounts for a 2.6 per cent increase on the tax base and is estimated based on the average assessed home in Newmarket.
Newmarket Mayor John Taylor said on the campaign trail in fall 2018 that protecting one of the last significant green spaces in Newmarket was an opportunity not to be missed.
- The primary contractors and designers involved in the project include: Matheson Constructors Ltd.: An Aurora-based general contractor awarded the $64.2 million main contract to construct the park infrastructure. Their work included building the refrigerated ice skating trail, water features, greenhouse conservatory, artist studio, and other outbuildings. PLANT Architect Inc. (PLANT): The architectural firm responsible for developing the Mulock Property Master Plan and overseeing the overall design and landscape implementation.
Tezaurul Istoric București
Un tribunal olandez i-a găsit vinovaţi pe cei trei bărbaţi acuzaţi de furtul Coifului de la Coţofeneşti şi a trei brăţări dacice de aur, obiecte din patrimoniul României împrumutate unui muzeu olandez, transmite vineri AFP, preluată de Agerpres.
Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur, piese de patrimoniu inestimabil ale României, au fost furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Assen, Țările de Jos, după ce mai mulți hoți au provocat o explozie pentru a pătrunde în incinta muzeului. Obiectele erau împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României. În urma jafului, autoritățile olandeze au declanșat o amplă anchetă, iar cei trei suspecți au fost arestați la scurt timp. Ulterior, o parte dintre obiecte – Coiful și două brățări – au fost recuperate în urma unor înțelegeri realizate cu doi dintre inculpați, prin intermediul avocaților acestora. A treia brățară rămâne în continuare dispărută.
Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/furtul-tezaurului-dacic-din-muzeul-drents-cei-trei-suspecti-au-fost-gasiti-vinovati-de-un-tribunal-olandez-ce-condamnare-au-primit-3802199
Informaţiile publicate pe site-ul Digi24.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 120 de caractere.
Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur, piese de patrimoniu inestimabil ale României, au fost furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Assen, Țările de Jos, după ce mai mulți hoți au provocat o explozie pentru a pătrunde în incinta muzeului. Obiectele erau împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României. În urma jafului, autoritățile olandeze au declanșat o amplă anchetă, iar cei trei suspecți au fost arestați la scurt timp. Ulterior, o parte dintre obiecte – Coiful și două brățări – au fost recuperate în urma unor înțelegeri realizate cu doi dintre inculpați, prin intermediul avocaților acestora. A treia brățară rămâne în continuare dispărută.
Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/furtul-tezaurului-dacic-din-muzeul-drents-cei-trei-suspecti-au-fost-gasiti-vinovati-de-un-tribunal-olandez-ce-condamnare-au-primit-3802199
Informaţiile publicate pe site-ul Digi24.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 120 de caractere.
Coiful de la Coțofenești și o parte din brățările dacice furate din Muzeul Drents din Țările de Jos au fost recuperate și readuse în România în aprilie 2026 sub protecția MAI.
Detalii despre recuperare
- Obiecte recuperate: Coiful de la Coțofenești (ușor avariat) și două dintre cele trei brățări dacice de aur furate anterior.
- Context: Piesele au fost predate poliției în urma acordurilor încheiate de inculpați cu procurorii.
- Despăgubiri: Statul român a încasat în prealabil despăgubiri financiare de aproximativ 5,85 milioane de euro.
- Stadiu: Căutările continuă pentru a treia brățară dacică de aur care rămâne de negăsit.
Podoabe romane
Lucrate cu precădere din aur şi descoperite în Dacia romană şi în Scythia Minor (Dobrogea), podoabele epocii romane din expoziţia Tezaur Istoric sunt ilustrative pentru diversitatea modelelor folosite în această zonă şi, de cele mai multe ori, au forme ce trimit către o serie de seturi tipologice regăsite pe spaţii mai largi din cuprinsul Imperiului
Începutul prelucrării aurului pe teritoriul României datează din perioda târzie şi finală a neoliticului – mileniile V – IV a. Chr. – spaţiul carpato-dunărean integrându-se în aria primelor manifestări ale orfevrăriei preistorice pe continentul european.
Existenţa în teritoriile din Carpaţi şi de la nordul Dunării a unor bogate zăcăminte aurifere, calităţile estetice ale aurului remarcate încă din eneolitic, valoarea intrinsecă a metalului, iniţial intuită, dar mai ales proprietatea sa de a fi maleabil, uşor de prelucrat, au constituit elemente ce au favorizat practicarea de timpuriu a acestui meşteşug.
În apariţia orfevrăriei eneolitice o influenţă decisivă au avut-o factorii de natură spirituală. Dominat de credinţa în forţa divinităţilor, omul preistoric a creat, pentru a atrage bunăvoinţa acestora, piese din aur cu simboluri cultice, precum şi obiecte de podoabă de uz ceremonial.
Afirmată cu deosebire în mileniul al II – lea a. Chr., în perioada mijlocie şi târzie a epocii bronzului, creaţia meşterilor aurari din spaţiul nord-dunărean şi din Carpaţi este atestată de numărul mare al descoperirilor – peste 200 până în prezent – definitorie fiind şi marea varietate tipologică a artefactelor pentru stadiul atins de orfevrărie în această perioadă. În primul rând se situează însemnele de autoritate ilustrând rolul aristocraţiei în societate. În această categorie se evidenţiază armele de ceremonie. Apoi, se remarcă vasele de ceremonie rezervate aristocraţiei sau destinate libaţiilor consacrate cultului soarelui, dominant în acea perioadă. În fine, categoria obiectelor de podoabă, cea mai variată şi numeroasă, cuprinde diademe brăţări şi mărgele, falere şi inele de buclă, pandantive, verigi, inele cilindrice sau spiralice, ace de păr.
Piesele aparţin unor civilizaţii care au existat, de-a lungul timpului, pe teritoriul actual al ţării noastre sau ilustrează evenimente şi activitatea unor personalităţi istorice din vremurile trecute.
În cele 40 de vitrine ale expoziţiei permanente Tezaur Istoric, pot fi admirate obiecte de cult, bijuterii, obiecte religioase şi tezaure care ilustrează istoria poporului român din cele mai vechi timpuri până în epoca contemporană, precum: tezaurul de la Moigrad, tezaurul de la Turnu Măgurele, diademele de la Galeşu, tezaurul de la Perşinari, tezaurul de la Ostrovul Mare, tezaurul de la Sacoşul Mare, tezaurul de la Hinova, tezaurul de la Stânceşti, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, diadema princiară din aur de la Buneşti-Avereşti, colierul de la Prisăcani, tezaurul de la Agighiol, rhytonul de la Poroina Mare, Tezaurul de la Craiova, tezaurul de la Sâncrăieni, tezaurul de la Peretu, brăţările dacice din aur descoperite la Sarmizegetusa Regia, tezaurul de la Surcea, tezaurul de la Herăstrău, tezaurul de la Coada Malului, colecţia Orghidan, tezaurul de la Ostrov, tezaurul de la Hârşova, tezaurul de la Suluc, diademele hunice de la Buhăieni şi Dulceanca, tezaurul de la Velţ, tezaurul de la Pietroasa, tezaurele de la Coşoveni, tezaurele de la Apahida, tezaurul de la Someşeni, tezaurele de la Histria, tezaurul de la Dinogeţia (Garvăn), diadema de la Cotnari, paftaua de la Curtea de Argeş, diadema de la Goranu, tezaurul de la Suceava, tezaurul de la Galata.
Podoabe romane
Lucrate cu precădere din aur şi descoperite în Dacia romană şi în Scythia Minor (Dobrogea), podoabele epocii romane din expoziţia Tezaur Istoric sunt ilustrative pentru diversitatea modelelor folosite în această zonă şi, de cele mai multe ori, au forme ce trimit către o serie de seturi tipologice regăsite pe spaţii mai largi din cuprinsul Imperiului
Categoriile de piese care se remarcă sunt cele de ceremonie sau însemne ale puterii (coifuri, brăţări, aplice de harnaşament şi de veşmânt, fiale, rhytonuri), aparţinând aristocraţiei getice, executate din aur. În ornamentica getică, motivele decorative animaliere erau o prezenţă simbolică alături de elemente de decor geometrice, vegetale şi antropomorfe. Bogăţia în obiecte din aur masiv şi din argint a tezaurelor princiare getice indică existenţa unor centre importante de putere la nord de Dunăre, a unei ierarhii politice şi a unei aristocraţii locale constituite într-o societate getică stratificată.
Perioada elenistică, ilustrată mai ales de podoabele provenite din necropolele coloniilor greceşti din Dobrogea – Histria, Tomis şi Callatis – dar şi de bijuterii de factură elenistică descoperite în aşezări geto-dacice – Buneşti-Avereşti, Moreni-Prisăcani, Poiana-Tecuci, Zimnicea, Popeşti – s-a caracterizat printr-o tipologie variată de diademe, ace de păr, cercei, coliere, medalioane, brăţări şi inele, fie importate, fie produse în ateliere locale.
Diversitatea tipologică impresionantă a bijuteriilor din secolele următoare lui Alexandru cel Mare se explică prin fascinaţia exercitată de fastul şi luxul lumii persane asupra grecilor.
Podoabele erau lucrate, în general, din foaie subţire din aur din care se creau volume dându-se astfel, impresia masivităţii.
Motivele decorative cele mai frecvente la bijuteriile elenistice au fost cele geometrice şi vegetale – îndeosebi palmetele, foile de acant, de viţă-de-vie, ovele şi rozetele – ornamentaţia florală, naturalistă, fiind foarte apreciată de către orfevrierii greci. „Nodul lui Herakles“, care, la fel ca şi lunula, a dobândit în timp valenţe de amuletă, ornamenta diademele, brăţările şi deopotrivă inelele. Leul-grifon de origine persană, protomele de lei cu coarne, capetele de lupi, de berbeci şi de ibecşi împodobeau terminaţiile colierelor şi brăţărilor, dar constituiau în mod deosebit elemente de decor şi pentru cercei. Amforetele, cornul abundenţei, fructele – în special rodiile şi strugurii – au devenit motive folosite cu predilecţie în arta miniaturală a aurului în perioada elenistică.
De asemenea, se adauga: Evanghelia Greco-Română tipărită la București de Antim Ivireanu, în 1693, ferecată în aur de domnitorul Constantin Brâncoveanu în atelierul meșterului sibian Sebastian Hann. Garnituri de podoabe nobiliare transilvănene, mitra arhierească de la Mitropolia Bucureştilor, ferecătura icoanei Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Dintrunlemn, crucea de mână a domnitorului Constantin Brâncoveanu, engolpionul cantacuzinesc, obiecte şi bijuterii ale domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi ale Casei Regale a României precum şi şi garniturile de bijuterii datând din perioada 1800-1940, ilustrează rafinamentul şi măiestria atelierelor de orfevrărie din Europa epocii moderne şi contemporane.
Expoziţia Tezaur Istoric găzuieşte numeroase obiecte ce au aparţinut Familiei Regale, dintre care se pot enumera sumar: coroana regilor Carol I şi Ferdinand I, coroanele reginelor Elisabeta şi Maria, cartea conţinând poemul „Wanderstab” (Toiagul de călătorie) scris de Regina Elisabeta (cunoscută şi sub pseudonimul artistic Carmen Sylva), sceptrul Regelui Ferdinand I şi buzduganul Regelui Carol al II-lea, bomboniera/fructiera din argint realizată de Paul Telge pentru Regele Carol I, fructiera din argint aurit realizată de Paul de Lamerie şi serviciul de birou precum şi casetele de bijuterii ale Reginei Maria – cea din argint şi cea din aur cu pietre preţioase – în care a fost depusă în anul 1938, inima îmbălsămată a Reginei, conform dorinţei Majestăţii Sale, bijuterii şi multe alte obiecte primite în dar de Familia Regală.
Piese și colecții principale
- Tezaurul de la Pietroasa („Cloșca cu puii de aur”): Unul dintre cele mai celebre tezaure gotice din secolul al IV-lea, descoperit în județul Buzău.
- Brățările dacice de la Sarmizegetusa Regia: Valoroase piese din aur masiv din epoca dacică.
- Tezaure antice și medievale: Piese din perioada neolitică, geto-dacică, greacă, romană și bizantină (inclusiv tezaurele de la Apahida, Peretu și Moigrad).
- Însemne regale: Obiecte și bijuterii aparținând Familiei Regale a României, printre care coroane și caseta cu inima Reginei Maria.
Detalii pentru vizitare
- Locație: Sediul Muzeului Național de Istorie a României din Calea Victoriei nr. 12, București (la parter/demisol – Lapidarium).
Subscribe to:
Posts (Atom)