Intervențiile propuse în proiectul de conservare - restaurare au în vedere demontarea iconostasului din biserica de la Cernica, restaurarea acestuia și remontarea lui în actuala biserică Sf. Vineri Herasca.
Iconostasul datat 1839 este compus dintr-un șir de patru registre cu icoane pictate pe lemn acoperite de ferecături de argint și înconjurate de o bogată sculptură în altorelief. Stilurile combină în maniera eclectică a mijlocului de secol XIX neoclasicismul târziu cu accente baroc.
Pictura icoanelor realizată în tehnica ulei pe panou de lemn se încadrează în stilul realist occidental cu influențe baroce. Panourile icoanelor sunt încadrate de rame aurite sculptate bogat cu elemente floral -vegetale, elemente geometrice sau drapaje.
Pictura iconostasului acoperită de ferecături necesită intervenții de urgență cu scopul conservării optime și pentru punerea în valoare după montarea în noul lăcaș de cult.
Restaurarea și strămutarea iconostasului bisericii Sf. Vineri - Herasca, București, 2017
- S-a născut în prima jumătate a secolului al X-lea sau al XI-lea din părinți bogați.
- A dăruit hainele ei săracilor încă din tinerețe.
- A plecat în Pustia Iordanului, unde a trăit ascetic până la vârsta de 25 de ani.
- Moaștele ei au fost mutate în mai multe locuri de-a lungul secolelor, inclusiv la Târnovo și Belgrad.
- În anul 1641, domnitorul Vasile Lupu le-a adus la Iași.
- Racla se află astăzi la Catedrala Mitropolitană din Iași.
- Biserica Ortodoxă o prăznuiește în fiecare an la data de 14 octombrie, zi în care sute de mii de pelerini vin la Iași.
Cuvioasa Parascheva (n. secolul al X-lea, Epivat, Silivri, Imperiul Roman de Răsărit – d. secolul al XI-lea, Epivat, Silivri, Imperiul Roman de Răsărit), în greacă Αγία Παρασκευή, Sfânta Vineri, este o sfântă cinstită în Biserica Ortodoxă Română și în alte biserici de rit oriental, ocrotitoare a Moldovei. S-a născut la sfârșitul secolului al X-lea, în satul Epivat, (cunoscut și ca Epivates sau Epibatos), Tracia, nu departe de Constantinopol, din părinți bogați și binecredincioși[1]. Ziua ei de pomenire este 14 octombrie, care a fost data decesului său, în secolul al XI-lea.
Moaștele cuvioasei Parascheva au fost strămutate de la Belgrad la Constantinopol în anul 1521.[2] În anul 1641, în data de 13 iunie, moaștele sale au fost aduse la Iași, de la Constantinopol, de către domnul Vasile Lupu și așezate în ctitoria sa, Biserica Sfinții Trei Ierarhi. Aducerea moaștelor la Iași a fost un gest de recunoștință din partea patriarhului Constantinopolului de atunci, Partenie I, și a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice [3].
Prima mențiune în limba română despre Cuvioasa Parascheva de la Iași apare în „Cartea românească de învățătură a Mitropolitului Varlaam al Moldovei”, apărută la Iași în 1643.[4]
Începând din anul 1889, moaștele sale au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iaș
| Născută | secolul al X-lea Epivat, Silivri, Imperiul Roman de Răsărit |
|---|---|
| Decedată | secolul al XI-lea Epivat, Silivri, Imperiul Roman de Răsărit |
| Înmormântată | Catedrala Mitropolitană din Iași () Kallikrateia (secolul al XI-lea–) Veliko Tărnovo (–) Biserica Ružica (–) Istanbul (–) Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași (–)  |
| Ocupație | călugăriță creștină[*] |
| Limbi vorbite | greacă |
| Venerație | |
| Venerată în | Biserica Ortodoxă |
| Rămășițe pământești | Catedrala Mitropolitană din Iași |
| Sărbătoare | 14 octombrie |
| Statutul canonizării | taumaturg[*] |
| Patronaje | România, Grecia, Bulgaria |
